Află ce nu ştiai despre Chip Tuning!

Mulţi dintre voi aţi auzit cel puţin o dată noţiunea de "chip tuning". Cu toţii au înţeles că este "ceva" ce face maşina "să meargă mai bine", însă puţini ştiu de fapt ce reprezintă acest chip sau cum funcţionează. Iar pentru aceasta va trebui să privim în începuturi, ca să înţelegem cum a luat naştere totul. 

În ultimii de ani tehnologia în domeniul electronic a avansat într-un mod uluitor, lucru resimţit şi în industria auto, unde s-au implementat diferite sisteme electronice. Însă cel mai răspândit a fost sistemul electronic de gestiune al motorului, proiectat pentru a obţine un randament mai bun datorită unei precizii mai mare. Acest lucru înseamnă controlul injectiei, a momentului de aprindere, cantitatea de combustibili injectată în funcţie de diverşi parametri, sau presiunea turbinei, etc. Toţi aceşti parametri sunt citiţi, analizaţi şi stocaţi într-un bloc electronic de comandă, BEC, numit şi ECU (Engine Control Unit) sau ECM (Engine Control Module), în engleză.

Acest mic computer este responsabil de întreg managementul motorului operând cu semnalele primite de la senzorii cu care este dotată masina: senzori de control al temperaturii, turaţiilor, vitezei, presiunii, cantităţii de aer care intră în galeria de admisie sau senzorii de control al amestecului aer/combustibil (sondele lambda). În special automobilele moderne sunt dotate cu o mulţime de senzori, fiecare avându-şi rolul său prestabilit şi foarte important.

Pentru buna funcţionare a motorului, este nevoie ca aceşti parametri, presetaţi de uzină în computerul maşini, să corespundă cu ceea ce "citesc" senzorii, astfel că BEC-ul nostru, va şti ulterior cum să genereze amestecul de carburant optim, pentru a obţine un randament cât mai bun şi un consum cât mai decent. Mai mult de atât, inginerii de la uzină, ajustează aceşti parametri în măsura în care să poată asigura nu doar performanţe de top ci şi fiabilitatea anumitor piese, ansambluri de piese, sau în general al motorului. Iată de ce, întotdeauna este loc de mai mult de atât, şi aici intervine chip tuning-ul.

În general, producătorii de automobile sunt rezervaţi în numărul de cai putere nu doar din punct de vedere al fiabilităţii, dar şi din considerente legate de marketing. Aşa cum la câţiva ani diferenţă de la lansarea unui nou model, apare şi versiunea de facelift care de obicei vine cu un adaos de cai putere, obţinut deseori prin aceeaşi procedură, de resoftare. Iată o dovadă a faptului că resoftarea sau chip tuning-ul este o metodă sigură de a creşte performanţele motorului tău, desigur dacă este operată de profesionişti.

Astfel chip tuning sau resoftarea sunt în cazul nostru sinonime, având acelaşi rol, însă felul în care pot fi "instalate" sunt puţin mai diferitte. În timp ce resoftarea, presupune conectarea către sistemul electronic al maşinii şi implicit la BEC, prin intermediul unui calculator şi software-ul necesar pentru aceasta, iar ulterior să fie modificaţi parametrii de lucru ai motorului, atunci chip tuning-ul se prezenta ca o metodă puţin mai "primitivă" în sinea ei, prin care se înlocuia procesorul unităţii de control, iar acest procesor conţinea deja toată informaţia şi datele necesare preconfingurate pentru mai multă performanţă. În zilele noastre însă noţiunea de chip tuning este deja una învechită fiind deseori confundată şi înlocuită cu resoftarea/remaparea, procedeu mult mai simplu şi mai des practicat. Despre particularităţile celor două metode se poate vorbi mult, însă cel mai important este să aflăm care sunt laturile atât pozitive cât şi negative generate de îmbunătăţirile aduse prin aceste metode.

Creşterea puterii totale este probabil principalul argument adus în favoarea chip tuning-ului. Chiar dacă sunt companii de tuning care oferă şi servicii pentru reducerea consumului de carburanţi în detrimentul performanţelor, totuşi cel mai des clienţii urmăresc să sporească numărul cailor putere. Acest lucru se face prin jonglarea cu precizie printre parametrii şi datele furnizate de senzorii motorului pentru ca ulterior să fie rescrişi. Creşterea de putere în cazul motoarelor supraalimentate (turbo sau compresor mecanic) este estimată la 25-35%, în timp ce motoarele aspirate natural vor înregistra o creştere de 8-12% în funcţie de anul de fabricaţie, sistemul de injecţie, numărul de kilometri parcurşi, modul de exploatare dar şi de volumului total al camerelor de ardere.

Lăsând la o parte prejudecăţile care circulă în rândul automobiliştilor dezinformaţi, trebuie să ştiţi că o resoftare calitativă, poate contribui şi la reducerea consumului de carburanţi, mai ales dacă motorul este în minţile lui şi nu prezintă uzură exagerată sau alte probleme de ordin tehnic. Totuşi nu vă lăsaţi păcăliţi de numere şi cifre, pentru că resoftarea este o lucrare inginerească de precizie, un soft care necesită să fie testat în diferite condiţii, este costisitor, şi nu vă garantează întotdeauna neapărat performanţe extreme. Iar asta deoarece tunerii de renume, încearcă să îţi păstreze şi propulsorul, în măsura în care acest lucru este posibil în raport cu creşterea cailor putere şi cuplului motor.

Dacă cineva vă propune o resoftare accesibilă, atunci aveţi de ales între două situaţii.1. Fie este un program prost, care simplu păcăleşte blocul electronic de comandă al maşinii şi măreşte cantitatea de benzină injectată în cilindrii motorului. Aici putem include şi Power Box-ul care este cea mai mare minciună pe piaţa de accesorii de tuning.2. Este un soft prescris pentru un motor în parametrii de fabrică, adaptat universal, fără a fi luate în calcul starea motorului sau modificările efectuate anterior.

Prima situaţie descrisă nu face decât să vă golească buzunarele, la propriu, atât pentru aşa zis-ul chip tuning cât şi pentru consumul de carburanţi crescut, iar în scurt timp veţi ajunge să căutaţi versiunea de soft instalată anterior de compania mamă. În al doilea caz vorbim tot despre o loterie: fie merge bine, răspunde prompt la acceleraţie şi se comportă ca un motor la a doua răsuflare, ori, ajungeţi să îi secaţi rezervele într-un timp relativ scurt. Aşa sau altfel, luaţi în calcul faptul că cele mai pretabile pentru operaţia de chip tuning sunt automobilele noi, mai ales că pentru acestea, marile companii de tuning, oferă soluţii care vă vor păstra şi garanţia maşinii.

Proprietarii de automobile la mâna a doua, vechi de mai bine de 10 ani, vor fi dezamăgiţi să afle că chip tuning-ul în cazul lor poate atrage după sine careva probleme tehnice. Acest lucru poate fi explicat şi prin faptul că motorul cu un parcurs de kilometri simţitor, este mai expus unei uzure precare, mai ales că resoftarea pune la încercare toate încheieturile şi agregatele propulsorului. Iată de ce, există cazuri cu final nefericit, când după operaţiunea de chip tuning, motorul a cedat în scurt timp.

Dacă este bine sau nu, să vă sacrificaţi motorul pentru performanţe, decide fiecare pentru sine, nouă însă nu ne rămâne decât să vă urăm multă baftă, în speranţa că veţi găsi compania potrivită care să vă bucure cu rezultate pe măsura aşteptărilor. Mult noroc la drum!