„...femeile sunt la fel de capabile ca și bărbații”. Istoria lui Dorothée Pullinger care a produs mașini pentru confortul femeilor

De Inna   |  8 Martie, 2023

Distribuie :

În perioada interbelică au existat mașini produse de femei pentru femei. Cât de paradoxal acest lucru nu ar suna, dar o femeie a avut ambiția de a produce mașini gândite special pentru confortul femeilor. Mai mult, linia de producție a automobilelor era alcătuită doar din femei. Dorothée Pullinger este femeia care a demonstrat că genul feminin nu cedează cu nimic față de genul masculin. 

Nu este un secret ca la începutul anilor 1900, femeile aveau mult mai puține drepturi comparativ cu bărbații. Femeile nu puteau să beneficieze nici măcar de studii, acest fapt s-a întâmplat abia în primii ani de după 1900. Atunci, femeile au primit dreptul de a se înscrie la cursurile unei universități. De asemenea, este aceeași perioadă când reprezentantele genului frumos au început treptat să aspire la meserii din domenii complet noi inclusiv pentru bărbați, aici vorbim despre producția de automobile. Desigur că în acest caz, femeile erau privite cu reticență. 

Lucrurile s-au schimbat odată cu Primul Război Mondial. Pe lângă faptul că conflictul armat a definit harta politică a lumii, acesta a avut și un impact pozitiv asupra prezenței femeii în societate: războiul a ajutat femeile din întreaga lume să obțină o serie de drepturi fundamentale pe care astăzi le considerăm firești. Un exemplu mai mult decât plauzibil în acest context este istoria femeii pe nume Dorothée Pullinger. 

Despre Dorothée Pullinger

Dorothée Pullinger s-a născut în Franța, în anul 1894. Iar ulterior, împreună cu părinții săi s-a mutat în Marea Britanie, unde tatăl ei, Thomas Pullinger, a obținut un post de manager la Arrol-Johnston, un constructor auto care a rămas în istorie pentru că a produs primul automobil din Marea Britanie. 

Începând cu vârsta de 16 ani, Dorothée petrece din ce în ce mai mult timp alături de tatăl ei în atelierul Arrol-Johnston. Ulterior, a început să deseneze vehicule, iar tatăl ei i-a trasat sarcina de a transforma unitățile de măsură metrice ale motoarelor de avion produse de partenerii germani ai constructorului în unități imperiale, care sunt folosite și în prezent în Marea Britanie. 

Dintr-o joacă, totul s-a transformat într-o pasiune care a determinat-o să depună o cerere pentru înscrierea în cadrul Instituției Inginerilor de Automobile, în anul 1914. Evident că răspunsul a fost unul tipic pentru societatea din acea perioadă. 

Dorothée Pullinger alături de tatăl ei, Thomas Pullinger

Ce a schimbat Primul Război Mondial?

Declanșarea Primului Război Mondial a reușit să schimbe percepția societăților europene despre femei. Odată ce majoritatea bărbaților apți de muncă erau trimiși pe front, domeniile economice esențiale au rămas fără muncitori. Prin urmare, din lipsă de opțiuni, femeile au înlocuit bărbații pe toate domeniile existente în acea perioadă. Spre exemplu, în Germania, ponderea femeilor în numărul de angajați ai producătorului de armament Krupp a crescut de la 0% în 1914 la 30% în 1917. Iar în Marea Britanie, numărul femeilor care munceau în industria de armament a crescut de la 3,3 milioane în 1914 la 4,7 milioane în 1917. 

Desigur că în acel număr se încadrează și Dorothée Pullinger, care s-a angajat la producătorul de muniție Heavy Engineering Workshop din Cumbria, o regiune aflată la granița dintre Anglia și Scoția. La scurt timp, aceasta a devenit lidera celor 7.000 de femei care produceau bombe pentru aviația britanică. Mai mult, ea a realizat un program de ucenicie, ca noile angajate să se adapteze cât mai ușor la noul rol. A înființat o cantină pentru angajate și chiar le-a ajutat să uite de durerile provocate de război prin fondarea propriei echipe de fotbal a uzinei. 

Dorothée Pullinger (în negru), alături de angajele de la fabrica de muniție din Primul Război Mondial

După război, în 1919, femeia a aplicat încă odată pentru înscrierea în Instituția Inginerilor de Automobile. De această dată, instituția a oferit un răspunz pozitiv. Astfel, Dorothée Pullinger a devenit prima femeie primită în cadrul organizației. 

A refuzat la fabrica de muniție și s-a întors la prima ei dragoste: automobilul. Cu ajutorul tatălui ei, Dorothée a devenit manager la Galloway Motors, o subsidiară a companiei Arrol-Johnston. În perioada războiului, uzina era preocupată de producerea componentelor pentru avioane de luptă, iar odată cu venirea lui Dorothée, fabrica a fost reconvertită la producția de automobile. Pe lanțul de producție au fost angajate doar femei și tot femeile au reușit să facă o replică a modelului de succes implementat în timpul războiului. 

Pe lângă asta, femeia a înființat un colegiu de inginerie, unde cursurile aveau o durată de doar 3 ani, comparativ cu durata obișnuită de 5 ani, întrucât "femeile învață mai repede decât bărbații". De asemenea, pe acoperișul uzinei au fost construite două terenuri de tenis pentru angajate. 

Automobil dedicat pentru femei

Dorothée își dorea ca Galloway Motors să producă un automobil de mici dimensiuni, cu un preț cât mai accesibil, din cauza efectelor economice în urma încheierii războiului. Însă a mai fost un aspect: ea își dorea ca automobilul produs să fie dedicat special pentru femei. Care este diferența între o mașină pentru bărbat și femeie? La acea vreme diferența exista și era una simțitoare. În contextul în care la volan se aflau doar bărbații, automobilele erau construite după cerințele acestora. 

Nina Baker, inginer și membru în Scottish Engineering Hall of Fame, a explicat că această abordare făcea ca mașinile să nu fie deloc practice pentru femei din cauza diferențelor de înălțime față de bărbați. "O femeie din acea perioadă avea o înălțime tipică de până în 1,6 metri. Dacă stăteai într-o mașină abia puteai să vezi sau să atingi ceva. Pe vremea aia, levierul pentru schimbarea treptei de viteze și levierul pentru frână erau poziționate sub planșa de bord. Să urci într-o mașină în rochie lungă era pur și simplu o pacoste", a menționat Nina Baker. 

O diferență de doar 10 cm complica grav viața femeilor la volan. Întrucât scaunul nu era reglabil pe înălțime, femeile nu puteau vedea bine drumul din cauza volanului. În acest context, Dorothée Pullinger a încercat să aducă o inovație. 

Femeia a început să lucreze asupra unui automobil, la baza căruia era șasiul de la Arrol-Johnston 10/20 CV echipat cu un motor în 4 cilindri de 1.5 litri volum și 10 CP, iar designul mașinii a fost parțial preluat de la modelul Fiat 501. Drept rezultat, în 1921 a debutat Galloway 10/20, un model mai mic și mult mai ușor ca majoritatea care dominau pe piață. 

Automobilul avea un scaun poziționat mai susun volan cu dimensiuni mai reduse și poziționarea mai jos a planșei de bord, elemente care au permis o vizibilitate mult mai bună asupra drumului. De asemenea, frâna de mână a fost poziționată lângă scaun pentru acces mai facil, a fost redus numărul de butoane de pe volan și au fost integrate mai multe spații de depozitare. În plus, Galloway 10/20 a fost unul dintre primele automobile cu oglindă laterală. 

"Galloway 10/20 nu avea nicio inovație tehnică majoră, nimic care să schimbe industria auto, nimic care să fie transformat într-un patent. A fost un automobil gândit cu tehnologia existentă la vremea respectivă, dar care să se potrivească femeilor", a menționat Nina Baker, inginer și membru în Scottish Engineering Hall of Fame. 

Dorothée Pullinger alături de unul dintre exemplarele Galloway

Totuși, contextul economic nu a fost favorabil pentru dezvoltarea Galloway Motors. Din cauza numeroaselor probleme de ordin economic, compania-mamă Arrol-Johnston a decis să închidă uzina de la Tongland în 1923. În acest context, producția lui Galloway 10/20 a fost mutată la Heathhall, iar în 1925 Galloway a produs un al doilea model echipat cu un motor de 12 cai putere: Galloway 12. Iar prețul acestuia era diferit, în funcție de opțiuni, acesta varia între 360 și 395 de lire sterline.  

Din nefericire, în 1928 subsidiara Galloway a fost închisă din cauza concurenței puternice și a situației economice dificile. În toată perioada activă, marca a reușit să producă 4.000 de automobile, dintre care, în prezent, mai există aproximativ 15 exemplare. Majoritatea dintre ele sunt în Australia. 

Publicitate pentru Galloway 12

Iar odată cu renunțarea la industria auto, Dorothée Pullinger a început să dezvolte de la zero, împreună cu tatăl ei, White Service Laundry, o rețea de spălătorii cu aburi în Londra, care a înregistrat un succes comercial deosebit. Iar pe parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, femeia s-a implicat în deciziile Ministerului Producției legate de producția de echipamente militare. 

"Dorothée Pullinger a realizat la un moment dat că ceea ce a făcut în tinerețe a ajutat femeile să devină independente. O mașină pentru femei produsă de femei. Asta demonstrează că femeile sunt la fel de capabile ca și bărbații în multe domenii", a declarat Lewis Martin, unul dintre copiii lui Dorothée Pullinger.

Și după încheierea conflictului, s-a mutat în Guernsey, o insulă situată în Canalul Mânecii între Marea Britanie și Franța. Tot acolo a fondat Normandy Laundries, care era o altă rețea spălătorii. În Guernsey, Dorothée a trăit până în anul 1986, când s-a stins din viață la vârsta de 92 de ani.