INVESTIGAȚIE: Unde urmau să ajungă banii șoferilor penalizați de camerele video de supraveghere?

De Redactor AE   |  5 Iulie, 2019

Distribuie :

Numeroasele filtre organizate de către INP, în care obligau practic șoferii la plata amenzilor, generate de sancțiunile înregistrate de camerele video de supraveghere, aveau un scop mai mult decât nobil.

O nouă investigație a ziarului de gardă relevă faptul că 50% din suma colectată din aceste amenzi, urma să ajungă în buzunarele unor privați, mai cu seamă o companie nou-fondată, cu ramificații în Bulgaria, Cipru, Slovacia și Ucraina, dar care era administrată de un moldovean. Compania respectivă a fost aleasă de către fosta conducere a Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de partener privat pentru dezvoltarea sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere din R. Moldova.

Potrivit zdg.md, contractul între stat și partenerul privat nu a fost însă semnat pentru că, la câteva zile după desemnarea câștigătorului, guvernarea s-a schimbat. Noua conducere a Ministerului Afacerilor Interne a inițiat o anchetă pentru a verifica activitatea firmelor care au câștigat proiectul.

Despre ancheta respectivă în detaliu, cine urma să fie beneficiarul acestor sancțiuni aplicate și cât de mult din aceste operațiuni și filtre erau orientate spre ”educarea șoferilor”, ori dacă erau cu adevărat, puteți citi accesând acest link. Ce trebuie de știut altceva

Ce ne interesează mai mult pe noi este partea contractului pregătit pentru a fi semnat și prin clauzele căruia, partenerul public și-ar fi asigurat disponibilitatea să garanteze realizarea obligațiunii de a valida un volum minim de 85% din încălcările înregistrate în sistemul automatizat de supraveghere a traficului.

Firma privată are dreptul să suspende obligațiile sale investiționale în cazul în care partenerul public, în decurs de trei luni, nu îndeplinește obligația de validare a cel puțin 85% din cazurile înregistrate și transmise de Sistem.

Ați înțeles da? Practic polițiștii puneau în aplicație clauzele contractuale, fiind obligați să facă acest lucru, dar toate aceste activități erau mascate de bunele intenții. Totodată partenerului privat ar urma să-i revină 50% din suma totală a acumulărilor obținute din amenzile achitate ca urmare a încălcărilor înregistrate de Sistem.

Mai mult de atât partenerul privat, compania cu alte cuvinte, putea modifica locul de amplasare a activelor Sistemului Automatizat de Supraveghere a Circulației Rutiere „Controlul Traficului” fără careva aprobări din partea partenerului public, dar cu respectarea procedurii prevăzute de legislație”, se mai menționează în acel contract, citat de zdg.md.

MAI-ul însă, avea obligația de a instala mijloacele de semnalizare rutieră moderne și de calitatea necesară, de a amenaja benzile de circulație și cele de separare, precum şi obligația de a oferi mentenanța acestora permanentă pe perioada de derulare a contractului, în toate locurile cu instalații de monitorizare a Sistemului. Adică, pe banii noștri!

Camerele de supraveghere a traficului. SASSPR prevede monitorizarea traficului rutier pe tot teritoriul țării. Pentru prima dată, un asemenea proiect a fost inițiat în R. Moldova în 2013, atunci când traficul rutier din Chișinău începea să fie supravegheat de camere video grație unui grant de 5 milioane de dolari, acordat de Guvernul Chinei. Inițial, doar două intersecții din Chișinău figurau în program. Treptat, acesta s-a extins, astfel încât, în iulie 2015, 41 de intersecții din capitală erau supravegheate prin intermediul a 350 de camere. Ulterior, proiectul a fost implementat și la nivelul raioanelor.

În urma licitațiilor organizate de Consiliile Raionale, au fost selectate câteva firme private, dar care aveau același centru de comandă, care instalau și exploatau sistemul, împărțind cu autoritățile raionale, în mod egal, banii proveniți din amenzi: 50% la 50%.

Despre implicațiile politice și despre luptele interne ale persoanelor care gestionau acest sistem, ceea ce, în final, a dus la suspendarea camerelor de supraveghere a traficului rutier din afara Chișinăului, dar și la deschiderea unor dosare penale care însă nu au avut nici o finalitate, puteți citi aici