Prețul petrolului scade sub pragul psihologic de 100$! Analiștii prezic prețuri și mai mici
De Pavel | 7 Iulie, 2022
Preţul petrolului a scăzut marţi, după ce a fost aectat de îngrijorările cu privire la încetinirea economiei mondiale, chiar dacă noi perturbări pe partea de aprovizionare fac ca situaţia pe piaţă să rămână una tensionată, transmite Reuters.
În acest context, analiștii spun că până la sfârșitul anului prețul ar putea ajunge și la 65 de dolari pentru un baril!
În jurul orei 14:25 GMT, un baril de ţiţei Brent din Marea Nordului era cotat la 99.39 dolari, cu 3,30% mai puţin decât preţul înregistrat la închiderea şedinţei de marţi, în timp ce cotaţia barilului de ţiţei american WTI era în scădere cu 3,32% până la 96.12 dolari.
Cotaţia ţiţeiului este afectată de îngrijorările cu privire la o recesiune mondială, iar această situaţie a continuat marţi după ce Banca Angliei a apreciat că perspectivele pentru economia mondială „s-au deteriorat în mod semnificativ”, după ce explozia preţurilor la materiile prime a alimentat inflaţia, ceea ce reprezintă un nou risc pentru încetinirea economiei mondiale în lunile următoare.
„Preţul ţiţeiului Brent a înregistrat marţi a treia cea mai puternică scădere, în termeni absoluţi, de la debutul negocierii acestui contract în 1988”, afirmă analiştii de la banca UBS, în condiţiile în care cotaţia a înregistrat un declin de aproape 11%.
„Temerile cu privire la o recesiune au determinat, probabil, anumiţi investitori să iasă de pe piaţa petrolului, care anterior era văzută ca o modalitate de a profita de pe urma inflaţiei”, explică analiştii UBS.
Analiştii de la Citigroup au avertizat că preţul barilului de petrol ar putea coborî până la 65 de dolari la finele anului, fiind posibil să scadă până la 45 de dolari per baril la finele lui 2023, dacă recesiunea va afecta cererea de ţiţei.
Cu toate acestea, scăderea cotaţiilor a fost limitată marţi de informaţiile că lucrătorii de pe platformele petroliere offshore din Norvegia au început o grevă care, începând de miercuri, ar urma să reducă producţia de petrol cu 130.000 de barili pe zi, echivalentul a aproximativ 6,5% din producţia de petrol a Norvegiei.
În plus, deşi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii săi, reuniţi sub umbrela OPEC+, a confirmat săptămâna trecută planul anunţat anterior privind o majorare modestă a producţiei în luna august, grupul a avut dificultăţi în trecut în a-şi respecta promisiunile.
Aceasta nu înseamnă că presiunea politică asupra membrilor OPEC să majoreze producţia va înceta. Premierul britanic Boris Johnson a cerut cartelului să majoreze mai agresiv producţia de ţiţei iar preşedintele SUA, Joe Biden, urmează să viziteze Orientul Mijociu la finele acestei luni iar preţurile la energie ar urma să fie unul dintre subiectele de pe agenda discuţiilor.